WIKI

DIN CE MATERIALE NE ALEGEM IMBRACAMINTEA

In cele ce urmeaza prezentam diferite materiale pentru hainele purtate in sezonul rece, fiecare cu avantajele si dejavantajele sale.

LANA

izoleaza prin de elasticitatea si incretirea tridimensionala a fibrelor care capteaza aer intre ele. In functie de textura si grosime, 60-80% din volumul tesaturii poate fi aer. Lana poate sa absoarba o cantitate considerabila de umezeala fara sa creeze disconfort pentru ca apa este retinuta de spatiile dintre fibre. Chiar si uda, lana poate sa retina mult aer si sa izoleze termic. Dezavantajul lanii este ca poate sa retina atat de multa apa incat sa faca haina foarte grea (poate sa retina apa pana la 1/3 din greutate). Lana se usuca greu, incet, cu un evect minim de racire prin evaporare. Poate fi tesuta sub forma de stofa densa, reziztenta la vant. Alt avantaj este pretul, mic. In contact cu pielea poate sa provoace mancarime.

FLEECE (POLAR)

este un material sintetic (poliester, polipropilena, etc.). Are capacitate de izolatie similara cu lana. Avantajul este ca retine mai putina apa si se usuca mai usor. Tesaturile sunt de mai multe tipuri si grosimi asigurand grade de izolatie diferite. Asta da posibiliatea de mai multor variante de asociere a straturilor. Marele dezavantaj este ca are o rezistenta la vant foarte proasta si aproape intotdeauna este necesar un strat exterior rezistent la vant. Exista pe piata fleece-uri cu membrana contra vantului.

materiale pentru imbracaminte munte

POLIPROPILENA SI ALTE MATERIALE CARE NU RETIN APA

Polipropilena este un material sintetic care capteaza aer intre fibre si nu absoarbe apa. Fibrele acestui material sunt hidrofobe si indeparteaza vaporii de apa de sursa (pielea). Straturile de polipropilena sunt extrem de eficiente purtate direct pe piele pentru ca o tin uscata si reduc pierderile de caldura prin evaporare. Pe masura ce umiditatea se va indeparta de corp, va incepe sa se evapore, dar, cu fiecare milimetru suplimentar intre piele si punctul de evaporare, va scadea pierderea de caldura. Unele materiale se bazeaza pe proprietatea fibrelor de a fi hidrofobe, altele au un tratament chimic care imita aceasta proprietate.

SISTEMELE DE BARIERE DE VAPORI

Un alt mod de a retine caldura pe timp de iarna este cu ajutorul acestor bariere de vapori. Corpul pierde apa prin piele chiar si atunci cand nu suntem activi. Acest tip de transpiratie se petrece in mod normal, atunci cand umiditatea ambienta este sub 70%. Din moment ce este nevoie de energie pentru a transforma transpiratia (lichida) in vapori, o cantitate de caldura se pierde continuu prin acest proces. Un material cu bariera de vapori este impermeabil pentru apa dar permite trecerea vaporilor de apa. Cand este purtat aproape de piele, pastreaza vaporii de apa langa piele. Umiditatea va creste pana la pragul la care corpul simte asta si opreste transpiratia “de baza”. Asta opreste pierderea de cladura prin evaporare si reduce deshidratarea.

Barierele de vapori nu trebuie purtate direct pe piele pentru ca evaporarea umiditatii direct de pe suprafata pielii duce la pierdere de caldura. Purtarea unui strat din polipropilena sau alt material hidrofobic intre bariera de vapori si piele va indeparta umezeala de piele. Fara indoiala ca sisitemele de bariere de vapori sunt eficiente pentru anumite persoane in anumite conditii. Cand folosim bariere de vapori trebuie sa luam in calcul intensitatea efortului, transpiratia naturala de baza si nivelul de umiditate in limita confortului. Daca nu depuneti efort, ca atunci cand folositi o bariera de vapori noaptea, in sacul de dormit, sistemul va functiona bine. In acest caz aportul la izolatia termica poate fi si de 10 – 15 grade dincolo de ceea ce asigura sacul de dormit. Totusi, unele persoane nu se simt foarte bine sa doarma in umezeala. Daca asta impiedica o odihna eficienta este mai bine sa fie folosit un sac de dormit mmai eficient.

AFLA DESPRE PRINCIPIUL DE IZOLATIE MULTI STRAT

Bariele de vapori in sacul de dormit mai pot ajuta intr-un fel : In conditii de temperaturi scazute, umezeala generata de corp patrunde in sacul de dormit si cand ajunge la exteriorul acestuia, rece, condenseaza sau chiar ingheata. Pe parcursul mai multor zile, nivelul umiditatii din sacul de dormit creste. Daca nu exista posibilitatea de a fi uscat, sacul devine din ce in ce mai greu pe masura ce acumuleaza mai multa apa. In cazul unui sac din puf, umiditatea poate sa se imbibe in puf sau pene si sa diminueze semnificativ volumul de aer izolator, deci reduce eficienta sacului.

Cand desfasurati o activitate solicitanta si purtati o bariera de vapori, va trebui sa monitorizati cum transpirati. Daca sunteti o persoana care transpira mult, hainele purtate aproape de piele pot fi deja ude pana corpul va opri transpiratia. Hainele ude, in contact cu pielea, vor grabi pierderea de caldura. Daca nu transpirati mult, corpul va opri transpiratia inainte de a fi ud. Acesta este momentul cand bariera de vapori va functiona. Pierdera de caldura se face prin trecerea apei din stare lichida in stare gazoasa. Apa in stare lichida in contact cu pielea va duce la pierdere semnificativa de caldura. Vapori de apa langa piele nu au acelasi efect. Trebuie experimentat daca barierele de vapori vor functiona pentru voi.

materiale pentru imbracaminte munte

POLARGUARD, HOLLOFIL, QUALLOFIL SI ALTELE

Sunt fibre sintetice folosite in principal pentru confectionarea sacilor de dormit dar si pentru haine groase de tip “pufoaica” sau “canadiana”. Aceste fibre sunt eficiente, asigurand un strat izolator de aer ( desi inca departe de eficienta pufului ). Avantajul lor este ca nu absorb umiditate / apa si se usuca destul de repede. Polarguard este un fel de “vatelina” de firma. Hollofil este o fibra similara Polarguard-ului, dar goala de dinauntru. Asta mareste volumul de aer izolator. Quallofil este o evolutie a Hollofil-ului, avand 4 “camere” de-a lungul fibrelor.

PRIMALOFT, MICROLOFT, THINSULATE SI ALTELE

acestea functioneazape principul ca volumul de aer izolator, captat de niste fibre foarte subtiri, este mai mare. Ca exemplu, se considere un spatiu inchis de 5 cm impartit de 2 pereti interiori, fiecare de 1cm grosime. Rezulta un strat izolator de aer de 3cm. Daca in acelasi spatiu se mobteaza 4 pereti interiori de cate 1/4cm grosime, ramane un spatiu cu aer izolator de 4cm. Deci se castiga un centimeru. In teorie, o anumita grosime de izolatie cu Thinsulate, este aproape de doua ori mai bun izolator termic decat puful, dar si cu 40% mai greu. Thinsulate este realizat sub forma de tesatura deci este mai potrivit pentru straturi exterioare de vestimentatie gen pufoaica sau pantaloni. Primaloft si Microloft sunt fibre supersubtiri si au greutate apropiata de cea a pufului la un volum echivalent. Sunt folosite cu succes la confectionarea sacilor de dormit ca alternativa pentru puf. Se comprima foarte mult si au capacitate de izolatie raportata la greutate ca si puful fara riscul de udare.

MANASTIRILE DIN NORDUL MOLDOVEI, BUCOVINA SI MARAMURES

PUFUL – (PENE)

Este un izolator foarte bun. Asigura un excelent strat izolator de aer captat intr-o cantitate (greutate) mica. Cea mai mare problema a pufului este ca absoarbe umezeala (apa) si aceasta poate fi grava pe timp de iarna. Odata ce puful/penele se uda, se lipesc intre ele si pierd din volumul de aer captat. Utilizarea sacilor de dormit si hainelor cu puf necesita o grija deosebita pe timp de iarna pentru a evita udarea acestora. De exemplu un sac-lenjerie cu membrana-bariera de vapori va ajuta sacul de puf sa ramana uscat. Puful este foarte bun utilizat la sacii de dormit pentru ca se modeleaza dupa forma corpului ocupantului, micsorand spatiile de convectie. Puful se comprima foarte mult si asta este un avantaj la impachetarea in rucsac. Pe de alta parte trebuie sa fim constienti ca sub greutatea propriului corp partea de jos a sacului se comprima si se micsoreaza grosimea stratuui izolator. Asta inseamna ca trebuie acordata o atentie deosebita saltelei izolatoare, mai mult decat in cazul unui sac cu umplutura sintetica. Unii oameni sunt alergici la puf. Eficienta unui astfel de sac este direct proportionala cu calitatea de puf folosita. Avand in vedere ca puful ca material este alcatuit din unitati distincte de “pene”, articolele cu puf au nevoie de pereti interiori cusuti pentru a impiedica puful sa se “plimbe” liber si sa se adune in anumite locuri, lasand locuri/puncte “reci”.

BARIERE DE RADIATII

O parte din caldura corpului se pierde prin radiatie. Una dintre metodele de pastrare a acestei calduri este prin folosire de bariere reflectoare ca, de exemplu, aluminiu. Acesta este principiul folosit la “foliile de supravietuire” si unii saci de bivuac sau saci de dormit.

NOTA: Bumbacul este practic inutil pe timp de iarna. Absoarbe apa, dar spre deosebire de polipropilena, apa ocupa spatiile ce in mod normal sunt pline cu aer. Rezulta o reducere a stratului izolator de aer, racire intensa prin evaporare si o haina care este aproape imposibil de uscat.

AFLA DESPRE EFECTUL DE RACIRE AL VANTULUI

3 Comments

  1. 18/02/2010 - Reply

    [...] DIN CE MATERIALE NE ALEGEM IMBRACAMINTEA? [...]

  2. Andi
    15/01/2012 - Reply

    Sa zicem ca transpir. Daca port un tricou din poliester, polipropilena sau orice alt plastic direct pe piele, acest material neabsorbind apa, inseamna ca toata transpiratia ramane pe piele (de ex. daca bagi sub robinet o carpa din poliester se uda foarte greu). Prin urmarea ar trebui sa-mi fie frig. Unde se duce aceasta transpiratie in cazul purtarii tricourilor din astfel de materiale?

  3. 25/02/2012 - Reply

    Picaturile de apa adera la fibrele de bumbac, ingreunand tesatura si “udand-o”. Ca sa ajunga la aceste fibre, picaturile de apa/transpiratie trebuie sa vina in contact direct.
    In cazul tesaturilor sintetice(speciale pentru activitati sportive), picaturile de apa sunt disipate si expuse aerului facilitand in acest mod evaporarea lor.

    Vaporii de transpiratie trec prin ochiurile suficient de mari ale tesaturilor (exceptie materialele impermeabile, cu pelicula).

Drop a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *