WIKI

ZONELE DE PADURE ALE ROMANIEI

Padurea este formatia vegetala cu cea mai mare intindere din Romania. Esentele forestiere de la noi se etaejaza dupa altitudine si relief, urcand de la campie pe dealuri si pe versantele muntilor pana la 1500-1800 m.

In zona forestiera din Romania sunt cuprinse subzonele stejarului, gorunului, fagului si a molidisurilor.

etajele de vegetatie si a padurilor in romania

PADUREA DE STEJAR (CAMPIE)

Padurea este reprezentata de: stejarul brumariu, stejarul pufos, garnita, cerul, gorunul, carpen, frasin, tei, paltin de camp, jugastru, paducel, sanger, corn, lemn cainesc, alun, lemn raios.
Caracteristicile padurii de stejar: primavara intalnim o multime de flori: ghiocei, brebenei, viorele, untisor, dar dupa ce coroanele arborilor sunt acoperite de frunze, flora se reduce. Prin locurile umede intalnim feriga.

PADUREA DE FAG

Acopera versantele muntilor, pe intinderi ce depasesc pe cele ale padurilor de stejar si de rasionase. Limita infrioara incepe de la 400-500 m urcand spre 1300-1400 m, uneori chiar 1500 m. Padurea in acest interval de inaltimi este reprezentata preponderent de fag, dar mai apar si specii de paltin, frasin. La limita inferioara, fagii se amesteca cu gorunul si carpenul, iar spre limita superioara se asociaza cu molidul si bradul. Arbusti: cununita, caprifoiul, tulichina, alunul, murul, paducelul, lemnul cainesc.
Caracteristicile padurii de fag: coroanele fagilor se imbina cu cele ale arborilor din jur, formand o bolta cu frunzisul des, care umbreste parterul padurii, in aceste conditii vegetatia ierbacee este slab dezvoltata si cu plante rare. In poienile insorite, se intalnesc fanete bogate. Vegetatie: fragi de padure, brusturul negru, matraguna, feriga, creasta cocosului, etc. Specii de ciuperci: sbarciogul, palaria sarpelui.

PADUREA DE MOLID

Apare de la limita superioara a fagului si pana sub braul subalpin, regiunile mai inalte ale muntilor nostrii sunt acoperite cu paduri de molid. Aceste paduri sunt situate intre 600-1400 m in nordul Carpatilor si intre 1300-1700 in sudul lor. Molidisurile ocupa zone importante in nordul Carpatilor Occidentali, in Carpatii Meridionali si Orientali acopera zone mai restranse si fragmentate. Dominant este molidul, la limita superioara creste mai rar zambrul si zada, iar in luminisuri si prin vai taiate adanc de cursul raurilor mai apare mesteacanul, paltinul de munte, scornusul de munte, salcia capreasca.
Caracteristicile padurii de molid: Molizii cu coroanele lor bogate in crengi si frunze ce se intrepatrund, constituie un desis intunecos, neprielnic pentru vegetatia iubitoare de lumina, care este rara in aceste paduri. Dintre arbusti gasim: Cununita, caprifoiul de munte, socul rosu, coacazul de munte, paltiorul, afin, merisorul de munte. Vegetatie: sugatoarea, buzisorii, clopotei, ferigi, spinarea lupului, pediculita. Apar des covoare de muschi, licheni precum matreata bradului, care atarna de pe ramurile molidului cu talul sau filiform si ramificat. Specii de ciuperci: hribi, roscovul, panisoarele, flocoselul.

Drop a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *