PRINCIPIUL DE IZOLATIE MULTI STRAT

PRINCIPIUL DE IZOLATIE MULTI STRAT

Modul de obtinere a acestor spatii de aer captiv este cu ajutorul mai multor straturi de haine. Fiecare strat asigura o anumita izolatie. Asta ne permite sa adaugam sau sa scoatem straturi pentru a creste sau micsora cantitatea de aer captiv pe masura ce temperatura ambianta sau intensitatea activitatii fizice variaza. Corpul este sursa de caldura iar hainele doar retin caldura si incetinesc pierderile. Daca purtam prea multe haine ne vom supraincalzi si vom incepe sa transpiram. Trebuie sa gasim echilibrul de izolatie termica intre numarul si tipul straturilor si nivelul activitatii.

Exemplu 1:

Grigore urca pe o panta destul de inclinata avand in spate un rucsac de 25kg. Temperatura aerului era de -12gr Celsius si purta pantaloni din lana si o bluza usoara din polipropilena. Cand se oprea pentru o pauza, generarea de caldura inceta. Daca ar fi fost nevoit sa se opreasca pentru o perioada de cateva minute ar fi inceput sa se raceasca. Acesta este motivul pentru care Grigore avea la indemana, pentru a putea imbtaca rapid, un strat exterior textil.

Exemplu 2:

Maricica se deplasa cu schiurile pe teren drept. Temperatura aerului era de -3gr Celsius si era imbracata in haine usoare (bluza si pantaloni) din polietilena, o vesta cu puf si un hanorac cu protectie la vant. Cand a ajuns la o panta lunga si abrupta a fost nevoita sa forteze sa urce. Tanta a inceput sa transpire pe masura ce productia de caldura crestea datorita activitatii musculare intense. Pentru a preveni o supraincalzire ea a fost nevoita sa dea jos vesta si sa o bage in rucsac.

De ce sa nu purtam mai multe haine si sa transpiram? Pierderea de caldura a unei suprafete ude poate sa creasca si de 25 de ori fata de o suprafata uscata (din cauza densitatii crescute a apei). Daca transpiram si stam uzi, vom pierde caldura mult mai repede prin evaporarea apei din haine (moleculele de apa incalzite de corp sunt eliminate in mediu prin evaporare). De asemenea se pierde o cantitate mare de apa din organism pentru ca aerul este foarte uscat (aerul iarna este mult mai uscat decat vara; un aer rece are o capacitate de acumulare de umiditate mica si apare si fenomenul de condensare – transformarea apei din stare de agregare gazoasa in stare de agregare lichida cauzata de temperatura, ulterior apa in stare lichida ingheata la temperaturi negative). O pierdere mare de apa duce la deshidratare ceea ce creste smnificativ riscul de hipotermie. Deci vrem sa controlam straturile in asa fel incat sa ne fie cald la nivelul de activitate pe care o desfasuram si totusi sa nu transpiram prea tare.

Calatoria pe timp de iarna este un proces constant de ajustare a straturilor pentru a ne simti confortabil. Asta presupune ca ar trebui sa avem mereu ce pune pe noi sau ce da jos.

Exemplul 3:

Grigore si prietena lui, Maricica contemplau peisajul si savurau victoria de a urca enorma panta a varfului de munte, indurand vantul puternic. Aveau amandoi, pe ei, cate un pulover fumos, traditional, din lana. Vantul trecea lejer printre ochiurile mari ale materialului si ajungea pana la bluza de corp, de unde elimina stratul cald de aer din vecinatatea pielii.

Un alt aspect de luat in seama este efectul de burduf al hainelor. Cand ne miscam se produce efectul de burduf care are tendinta de a pompa aerul cald acumulat prin deschiderile hainelor, si absoarbe aer rece. In unele conditii aceasta actiune poate reduce izolatia corpului cu pana la 50% sau mai mult. Deci este important sa avem sisteme eficiente de inchidere (arici, nasturi, fermoare, etc ). Deschiderea hainelor la anumite nivele, gen fernoarul din fata, fermoare la subtiori, mansete, etc., permite ventilarea si face posibila eliminarea caldurii in exces, fara sa fie nevoie sa dam ceva jos. La hainele largi efectul de burduf este mai puternic si aerul cald se pierde prin pompare. Este bine ca hainele sa se potriveasca bine dar sa nu fie prea stramte. Daca sunt prea stramte, stratul de aer izolator este redus si/sau miscarile sunt incomodate.

Un alt aspect important este legatura dintre capacitatea de izolatie a hainelor legata de diametrul partii corpului acoperite. Altfel spus, o anumita grosime a straturilor de izolatie va fi mai eficienta adaugata trunchiului decat daca ar fi adaugata in zona picioarelor sau mainilor. Va contribui la mentinerea caldurii in zona organelor vitale. Acesta este motivul pentru care sunt bune vestele. Exista o grosime optima pentru a asigura izolatia fiecarei parti a corpului. O grosime prea mare poate incomoda miscarea si nu se justifica aportul la izolatie.

Ati observat ca va simtiti mainile mai reci atunci cand va puneti o pereche de manusi subtiri ? Asta se intampla pentru ca suprafata exterioara a stratului izolator, prin care se face pierderea de caldura, este mai mare decat suprafata de piele, pe care trebuie sa o izoleze. Deci eficienta unui strat de izolatie termica, de o anumita grosime, scade pe masura ce curbura partii corpului pe care o acopera este mai pronuntata. Manusile subtiri faciliteaza pierderea de caldura. Cele mai groase ajuta dar, totusi, nu foarte eficient.